Prof. Dragoș Paul Aligică despre Huxley & Minunata lume nouă
O conferință despre societatea spectacolului, tehnologie, propagandă, dispariția gustului pentru literatura clasică și marile cărți, epidemia de solitudine și anxietate...
Momente de rară profunzime analitică și absolut deliciu intelectual, în compania profesorului Paul Dragoș Aligică (membru al Mont Pelerin Society, senior fellow la George Mason University & membru corespondent al Academiei Române), care ne-a oferit un survol excepțional asupra gândirii lui Aldous Huxley.
Toți cei prezenți — public select și diversificat ideologic — au remarcat și au apreciat erudiția incontestabilă, competența interdisciplinară și adâncimea teologică a lecturii oferită — preț de două ceasuri — volumului „Minunata lume nouă.”
Iată și comentariul profesorului Aligică:
La Clubul Marilor Cărți, ieri seară, la Sala Dalles, un dialog cu publicul despre Aldous Huxley și „minunata lume nouă”. Un eveniment organizat, mediat și moderat de d-l Mihai Neamțu. Mi-a făcut o plăcere deosebită întâlnirea cu membrii clubului. Am fost onorat de interesul pentru tema și pentru discuție și le mulțumesc încă o dată și aici pentru întrebările, comentariile și observațiile interesante și pertinente.
Regret faptul că între contestatarii domnului Neamțu nu se află nici măcar unul care să fi organizat o entitate similară dedicată în mod constructiv și generos discuțiilor în jurul cărților, ideilor și promovării unor autori și gânditori clasici sau contemporani. Aș fi răspuns cu aceeași solicitudine invitației lor de a participa la un dialog în jurul unor opere, unor idei, unor argumente în cadrul unor organizații sau evenimente promovate în mod generos de domniile lor. (Profitul din bilete va merge către o comunitate din Bucovina de Nord, Ucraina).
În absența unor astfel de inițiative sau deschideri către dialogul bazat pe idei, pe argumente și pe o anumită formă de respect reciproc și urbanitate și care să aibă loc în mod civilizat, dincolo de diferentele de perspective, valori sau idiosincrazii, nu rămâne decât să constatăm starea de fapt: Această asimetrie.
Ar fi, într-adevăr, de preferat ca în loc să facem eforturi pentru a împiedica astfel de demersuri să aibă loc sau pentru a le macula, să le încurajăm și aplaudăm. Și în general ar fi de dorit ca în loc să creăm un climat toxic și total contrar dialogului în mediul românesc, să stimulăm dialogul și conversația publică în jurul unor idei și a unor teme de interes public. Dar asta e...
Regret și eu alături de toți cei care constată această stare de lucruri privind comportamentul celor care induc cu atâta zel și tenacitate un climat toxic, coroziv, tensionat și distructiv în mediul românesc, îmi pare rău că s-a ajuns la asemenea grad de indecență publică din partea unor oameni care ar fi trebuit să știe mai bine.
Dar e bine să devină conștienți că ceea ce fac nu va împiedica lumea culturală, intelectuală, academică românească și publicul românesc să meargă mai departe pe drumul lor, lăsându-i în urmă, în agitația lor sterilă, autodecredibilizantă și autodegradantă. Irelevanța se poate obține pe multe căi, iar cea aleasă de ei nu ne privește, nu ne interesează și devine pe zi ce trece mai anostă și plictisitoare in redundanță, mai ales ca si-au atins scopul, chiar dacă ei nu au realizat incă: de gustibus non disputandum est.
Acestea fiind spuse, să mulțumesc din nou participanților, organizatorilor și tuturor celor care aici pe această pagină s-au arătat interesați de eveniment și de tema acestuia: Huxley, noua lume și implicațiile ei pentru noi ca indivizi, familii, comunități și națiuni... Este o conversație națională și această conversație va continua, pentru ca asa este normal si bine intr-o societate de oameni civilizatati si decenti...
Gânditorul cel care a înțeles cel mai bine consecințele sociale și efectele culturale ale nihilismului estetic afirmat de Friedrich Nietzsche a fost Aldous Huxley. Autorul britanic a devenit celebru prin lucrarea Brave New World („Minunata lume nouă”), publicată la începutul anilor 1930.
Printr-o alegorie futuristă, scriitorul avertizează societatea modernă asupra pericolelor iminente create de fenomenul globalizării, de riscurile manipulării genetice a țesutului uman, fără să ocolească subiecte sensibile, precum amenințarea Big Pharma, consumul masiv de medicamente antidepresive și impactul tehnologiei asupra vieții umane.
Huxley, într-un sens paradoxal, este contemporanul nostru. Geniul său profetic l-a făcut să anticipeze era călătoriilor comerciale în spațiu, societatea spectacolului, sacrificiile aduse pe altarul Tehnopolis, dispariția gustului pentru literatura clasică și marile cărți, epidemia de solitudine și anxietate, dar și deficitul acut de atenție al noilor generații, crescute-n religia plăcerii și a libertinajului.
Ceea ce Huxley ne-a spus e profund și tulburător: oamenii vor îmbrățișa servitutea voluntară, renunțând singuri la riscul opiniilor dizidente. Abandonând curajul de-a vâsli contra curentului, renunțăm automat și la povara libertății de-a fi oameni, nu roboți.
VIDEO: Conferința Huxley & Minunata lume nouă
Mulțumim Centrului Metropolitan de Educație și Cultură „Ioan I. Dalles” pentru găzduire.
Post-Scriptum: Puteți susține demersurile culturale și filantropice ale Clubului Marile Cărți cu o donație aici.