Planul de pace al Witkoff/Trump (în 28 de puncte)
Ce conține documentul secret?
Pe suporterii ai războiului îi cunoașteți. Să explicăm rapid cine este arhitectul păcii: Steve Witkoff, un magnat imobiliar american, prieten de-o viață cu Donald Trump (se știu din 1986). După ce-a călătorit în toată lumea (și mai ales în Orientul Mijlociu), Witkoff a început să lucreze la oprirea conflictului dintre Ucraina și Federația Rusă.
Abordarea? Pragmatism și business. Între partide de golf și discuții intime cu președintele Trump, acest negociator profesionist a reușit să dezvolte o relație de comunicare productivă cu enigmaticul Kirill Dmitriev (reprezentantul Kremlinului). Împreună cu J.D. Vance și Marco Rubio, Witkoff a lucrat după întâlnirea din Alaska la un plan de pace.
În aceste zile, după revelațiile apărute despre corupția regimului Zelenski și dezastrul militar din Donbas, discuțiile dintre Witkoff și oficialii ruși au ajuns să fie aprofundate. Scopul? De-escaladarea războiului (de aici și suspendarea oricăror conversații privind rachetele Tomahawk). Amândouă părțile pășesc pe un pod fragil. E foarte tentant pentru ruși să refuze orice negocieri pentru a lăsa ca deznodământul să fie anunțat prin zgomotul armelor.
SUA a impus sancțiuni asupra Rosneft și Lukoil iar faimosul summit de la Budapesta a fost amânat. Totuși, vizita lui Dmitriev la Washington acum două săptămâni a sugerat existența unor contactele serioase, care seamănă cu niște râuri subterane ce ies acum la suprafață. A fost oare și Jared Kushner cooptat în echipa de negociere?
Planul de pace este gândit în formatul „Istanbul plus”: nevoia de neutralitate a Ucrainei și drepturi pentru vorbitorii de rusă. Este exclusă orice aderare a Kievului la structurile NATO. Iată cum arată documentul circulat:
Planul de pace în 28 de puncte
Suveranitatea Ucrainei va fi confirmată.
Va fi încheiat un acord complet și cuprinzător de neagresiune între Rusia, Ucraina și Europa. Toate ambiguitățile ultimilor 30 de ani vor fi considerate rezolvate.
Se prevede că Rusia nu va invada țări vecine și că NATO nu se va mai extinde.
Va fi purtat un dialog între Rusia și NATO, mediat de Statele Unite, pentru a rezolva toate problemele de securitate și pentru a crea condiții de dezescaladare, asigurând astfel securitatea globală și sporind oportunitățile de cooperare și dezvoltare economică viitoare.
Ucraina va primi garanții de securitate fiabile.
Dimensiunea Forțelor Armate ale Ucrainei va fi limitată la (6)00.000 de persoane.
Ucraina este de acord să consacre în constituția sa că nu va adera la NATO, iar NATO este de acord să includă în statutele sale o prevedere că nu va accepta Ucraina în viitor.
NATO este de acord să nu desfășoare trupe în Ucraina.
Avioanele de luptă europene vor fi staționate în Polonia.
Garanții din partea SUA:
Statele Unite vor primi compensații pentru garanție.
Dacă Ucraina invadează Rusia, va pierde garanția.
Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar coordonat decisiv, toate sancțiunile globale vor fi reintroduse, recunoașterea noilor teritorii și toate celelalte beneficii ale acestui acord vor fi revocate.
Dacă Ucraina lansează fără motiv o rachetă asupra Moscovei sau Sankt Petersburgului, garanția de securitate va fi considerată invalidă.
Ucraina își păstrează dreptul la aderarea la UE și va primi acces preferențial pe termen scurt la piața europeană cât timp chestiunea este în discuție.
Un pachet global puternic de măsuri pentru reconstrucția Ucrainei, incluzând, dar fără a se limita la:
a. Crearea unui Fond de Dezvoltare a Ucrainei pentru a investi în sectoare cu creștere ridicată, inclusiv tehnologie, centre de procesare a datelor și inteligență artificială.
b. Statele Unite vor coopera cu Ucraina în reconstrucția, dezvoltarea, modernizarea și operarea comună a infrastructurii de gaze a Ucrainei, incluzând gazoducte și facilități de stocare.
c. Eforturi comune de refacere a teritoriilor afectate de război, incluzând reconstrucția și modernizarea orașelor și zonelor rezidențiale.
d. Dezvoltarea infrastructurii.
e. Extracția mineralelor și resurselor naturale.
f. Banca Mondială va dezvolta un pachet special de finanțare pentru accelerarea acestor eforturi.
Rusia va fi reintegrată în economia globală:
a. Ridicarea sancțiunilor va fi discutată și convenită treptat și individual.
b. Statele Unite vor încheia un acord de cooperare economică pe termen lung destinat dezvoltării reciproce în domeniile energiei, resurselor naturale, infrastructurii, inteligenței artificiale, centrelor de procesare a datelor, proiectelor de extracție a pământurilor rare în Arctica și altor oportunități corporative reciproc benefice.
c. Rusia va fi invitată să revină în G8.
Activele înghețate vor fi utilizate în următorul mod:
100 de miliarde USD din activele rusești înghețate vor fi investite în eforturile de reconstrucție și investiții în Ucraina conduse de SUA.
Statele Unite vor primi 50% din profitul acestei inițiative.
Europa va adăuga alte 100 de miliarde USD pentru a crește investiția totală disponibilă pentru reconstrucția Ucrainei.
Activele europene înghețate vor fi deblocate.
Restul activelor rusești înghețate vor fi investite într-un vehicul de investiții americano-rus separat, care va implementa proiecte comune în domenii ce urmează să fie stabilite.
Acest fond va avea ca scop consolidarea relațiilor bilaterale și creșterea intereselor comune pentru a crea o motivație puternică de a nu reveni la conflict.
Va fi creat un grup de lucru americano-rus privind chestiunile de securitate pentru a facilita și asigura îndeplinirea tuturor prevederilor acestui acord.
Rusia va consfinți legislativ o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina.
Statele Unite și Rusia vor conveni prelungirea valabilității tratatelor privind neproliferarea armelor nucleare și controlul armamentelor, inclusiv START-1.
Ucraina este de acord să rămână un stat non-nuclear în conformitate cu Tratatul de Neproliferare Nucleară.
Centrala Nucleară Zaporijjea va fi repornită sub supravegherea AIEA, iar energia electrică generată va fi împărțită în mod egal între Rusia și Ucraina (50:50).
Ambele țări se angajează să introducă programe educaționale în școli și în societate care promovează înțelegerea și toleranța culturilor diferite și eliminarea rasismului și prejudecăților:
a. Ucraina va adopta regulile UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice.
b. Ambele țări sunt de acord să ridice toate măsurile discriminatorii și să garanteze drepturile mass-mediei și educației ucrainene și ruse.
c. Toată ideologia și activitatea nazistă trebuie respinsă și interzisă.
Teritorii:
a. Crimeea, Luhansk și Donețk vor fi recunoscute de facto ca rusești, inclusiv de Statele Unite.
b. Herson și Zaporijjea vor fi înghețate de-a lungul liniei de contact, ceea ce va însemna recunoaștere de facto de-a lungul liniei de contact.
c. Rusia renunță la alte teritorii anexate (probabil referire la părțile ocupate ale regiunilor Harkiv, Sumî și Dnipropetrovsk – n.r.) pe care le controlează în afara celor cinci regiuni.
d. Forțele ucrainene se vor retrage din partea regiunii Donețk pe care o controlează în prezent; această zonă de retragere va fi considerată o zonă tampon neutră demilitarizată, recunoscută internațional ca teritoriu aparținând Federației Ruse. Forțele ruse nu vor intra în această zonă demilitarizată.
După ce viitoarele aranjamente teritoriale sunt convenite, atât Federația Rusă, cât și Ucraina se angajează să nu schimbe aceste aranjamente prin forță. Orice garanție de securitate nu se va aplica în cazul încălcării acestui angajament.
Rusia nu va obstrucționa utilizarea comercială de către Ucraina a râului Nipru, iar acordurile vor fi încheiate privind transportul liber al cerealelor prin Marea Neagră.
Va fi creat un comitet umanitar pentru a rezolva problemele restante:
a. Toți prizonierii și corpurile neidentificate rămase vor fi schimbați pe principiul „toți pentru toți”.
b. Toți civilii deținuți și ostaticii vor fi returnați, inclusiv copiii.
c. Va fi implementat un program de reunificare a familiilor.
d. Vor fi luate măsuri pentru a atenua suferința victimelor conflictului.
Ucraina va organiza alegeri la 100 de zile după semnarea acordului.
Toate părțile implicate în conflict vor primi amnistie totală pentru acțiunile comise în timpul războiului și se vor angaja să nu depună pretenții sau reclamații în viitor.
Acest acord va fi obligatoriu din punct de vedere juridic. Implementarea sa va fi monitorizată și garantată de un Consiliu al Păcii condus de președintele Trump. Vor fi aplicate sancțiuni prestabilite în cazul încălcărilor.
Odată ce toate părțile au convenit și au semnat acest memorandum, încetarea focului va intra în vigoare imediat după retragerea ambelor părți la pozițiile agreate, astfel încât implementarea acordului să poată începe.
Da, se vorbește despre garanții de securitate pentru Ucraina, dar și despre reducere drastică a forțelor armate ucrainene, până la 60.000 soldați! Șocant. Ceva mai mult decât o gardă de onoare.
SUA ar reduce livrările de arme către Ucraina; Ucraina renunță la arme cu rază lungă (drone, rachete) care pot atinge teritoriul rusesc. Fără forțe străine (deci pică planul Macron-Starmer).
Ce s-ar mai negocia acum? Impunerea limbii ruse ca limbă de stat în Ucraina, dar și reabilitarea Bisericii Ortodoxe Ruse care deservește milioane de credincioși. Sub raport strict teritorial, Ucraina s-ar retrage din Donbas. Nu este exclusă demilitarizarea zonelor tampon dintre Federația Rusă și Ucraina. SUA ar putea recunoaște Crimeea/Donbas ca teritorii aflate sub stăpânirea Moscovei.
De ce acum? Pentru că situația militară se înrăutățește pentru Ucraina; zeci de mii de soldați dezertează. Pierderile sunt colosale. Castelul de nisip se năruie. Izolarea Federației Ruse nu s-a produs. China nu a abandonat deloc sprijinul diplomatic oferit Kremlinului; India menține legăturile economice cu Rusia.
Evident Zelenski va refuza acest plan, dimpreună cu europenii. Se vor grăbi să apară reprezentanții UE, interzicând Kievului să admită orice capitulare. Dumneavoastră ce credeți: mai bine continuă războiul de uzură (cu pierderi de trupe și teritorii pentru ucrainieni) sau mai bine e acceptată o pace nedreaptă?
Fără Statele Unite, UE nu poate salva singură Ucraina de la un dezastru militar, economic și demografic în 2026. Din acest motiv, diplomații americani sunt angajați într-o negociere directă cu Moscova. Vă miră, oare, că Ursula nu contează?
Continentul geriatric e prizonierul propriilor iluzii: un colos birocratic cu picioare de lut, prea fragmentat strategic, prea dezbinat cultural, prea vulnerabil economic și prea îmbătrânit demografic pentru a susține un război de uzură. Să le luăm pe rând.
NATO, pilonul de securitate al continentului, se sprijină decisiv pe masiva investiție în armament și trupe făcută de Washington DC. Germania are un motor industrial gripat. Franța are un deficit economic uriaș. Belgia – patria lui Guy Verhofstadt, marele apostol al „suveranității europene” – abia dacă mai are o armată funcțională.
În plus, Europa se confruntă cu o criză demografică, caracterizată prin îmbătrânirea populației și scăderea natalității. În același timp, peste 15 milioane de ucraineni au fost forțați să-și părăsească locuințele din pricina unui război care putea fi evitat.
În ultimii 35 de ani, liderii europeni au preferat să scadă cheltuielile de apărare și să externalizeze securitatea către Washington. Fără logistica militare și ajutoarele generoase ale SUA, Ucraina ar fi fost complet îngenuncheată. Chiar și așa, războiul în Donbas e pierdut, ca și planurile legate de orice contraofensivă.
Dacă Trump își pierde portofelul, Europa ar trebui să acopere un gol bugetar uriaș – un scenariu șocant. Deja, țările est-europene suferă din pricina facturilor la energie. Ursula vorbește despre „autonomia strategică” a Uniunii Europene, în timp ce cumpără gaze lichefiate din America și piese pentru drone din China. Cum să poți oferi Ucrainei ajutorul letal împotriva lui Putin, când nu mai există soldați dornici sau apți de luptă?
Elitele de la Bruxelles propun soluții puerile: o societate nihilistă, fără valori tradiționale, fără libertate de exprimare, fără antreprenoriat, fără familii puternice, fără biserici pline, dar chemată să lupte.
Pentru ce? Oare imigrația masivă din lumea a treia ar putea compensa declinul moral, stagnarea industrială, criza spirituală și retardarea tehnologică a bătrânului continent?
În timp ce Rusia apelează la recrutări masive, Marea Britanie nu poate convinge nici măcar câteva mii de rezerviști să-și reia serviciul militar.
O generație întreagă de tineri europeni a fost crescută în iluzia unei păcii perpetue, iar acum, când istoria a revenit brutal, elitele politice se mulțumesc să rostească discursuri despre „reziliență”.
UE vrea să joace rolul unei mari puteri, dar fără America, acest vis devine coșmar. Europa se joacă de-a imperiul, fără să vadă că zidurile sale sunt șubrede.
Istoria este o arhivă a iluziilor spulberate.
În Europa, lista foștilor campioni ai cauzei ucrainene e lungă. Boris Johnson a plecat din 10 Downing Street sub presiunea propriului partid. Olaf Scholz a pierdut alegerile iar doamna Ursula von der Leyen a pierdut aproape orice legitimitate politică.
Nu mai vorbesc de Polonia, Slovacia, Cehia și Ungaria.
Ca și Donald Trump, oamenii simpli din SUA și Europa vor pacea. Altfel spus, toți sunt sătui de ecourile morbide ale unui război pierdut — de martirajul inutil al tinerilor luați cu arcanul.
Zelenski se află într-o spirală a dezamăgirilor. De la „eroul democrației”, el devine omul politic vinovat pentru risipa unor uriașe sume de bani: miliarde peste miliarde. Catastrofa militară din Donbas l-a adus într-un impas geopolitic fără ieșire. Istoria ne arată că se prăbușește primul liderul care a promis victoria și a oferit, în schimb, doar hecatombe și ruină.
Moscova, 1989. Gorbaciov era lăudat și aclamat în Vest ca un vizionar, însă acasă nu mai avea sprijinul nimănui.
Zelenski riscă același destin. Occidentul îl va aplauda, dar Ucraina va rămâne distrusă. O națiune în ruină își caută întotdeauna un țap ispășitor.
Mohammad Reza Pahlavi, ultimul Șah al Iranului, a fost timp de decenii pilonul strategiei americane în Orientul Mijlociu. A primit arme, bani, tehnologie și protecție. Dar în momentul în care revoluția islamică a devenit inevitabilă, el a fugit din țară și a murit de cancer în exil, uitat și refuzat de toată lumea.
Fără sprijinul Americii, Europa nu poate salva Ucraina. Riscurile sunt enorme: un stat disfuncțional, o societate fragmentată, o țară depopulată, cu o economie ruinată și o populație traumatizată. Zelenski va fi, pentru mulți conaționali, simbolul trădării, al corupției și al unui război pierdut.
În orice scenariu, el nu poate ieși câștigător. Dacă semnează pacea, este un trădător. Dacă refuză, este un fanatic care își condamnă poporul la distrugere totală.

